Chiar daca unele dintre succesivele modificari la Noul Cod de Procedura Penala par a fi sunt concepute „cu dedicatie”, altele ele pot avea totusi un rol esential de termen lung, dand o noua valoare – efectiva, principiilor dreptului penal, esentiale pentru o justitie sanatoasa, considera avocatul Simona Duma, directorul executiv al Centrului European pentru Apararea Drepturilor Victimelor.

In opinia specialistului, multe dintre aceste modificari asigura protectia individului impotriva posibilelor abuzuri ale autoritatilor judiciare, abuzuri care din pacate exista cu prisosinta, asa cum au fost devoalate de mass-media, dar si dovedit intr-un numar record de cauze judecate de C.E.D.O., unde Romania a inregistrat un numar foarte mare raportat la numarul de locuitori – de 1352 de condamnari, dintre care 437 pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.

“Unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal modern este prezumtia de nevinovatie, orice persoana fiind considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei ei pe baza de probe. Legea prezuma ca probele care pot rasturna prezumtia de nevinovatie trebuie sa fie legale, dar experienta a aratat ca nu toate organele abilitate au inteles acest concept – de legalitate a probei – si de aici apare necesitatea adaugarii propuse si dezbatute acum in spatiul mediatic, cu privire la o noua cauza de admisibilitate a revizuirii cum ar fi legalitatea probelor care au dus la stabilirea vinovatiei”, afirma avocatul Simona Duma, directorul executiv al C.E.A.D.V., cu experienta de peste 20 de ani in magistratura si avocatura (Romania si Uniunea Europeana) in dosarele C.E.D.O.

Centrul European pentru Apararea Drepturilor Victimelor, conform statutului asumat, sustine promovarea drepturilor omului, ca fundament al protectiei drepturilor victimelor, intervine prin actiuni concrete si elaboreaza rapoarte asupra drepturilor omului si in special ale victimelor, inclusiv rapoarte de caz. CEADV trece in revista cateva modificari despre care apreciaza ca vor facilita diminuarea numarului dosarelor in care s-ar putea constata incalcarea Conventiei E.D.O. si implicit vor scadea numarul condamnarilor Romaniei la C.E.D.O., astfel contribuind la reabilitarea imaginii justitiei din tara noastra:

  • Interzicerea – in timpul urmaririi penale – a dezvaluirii faptelor sau a persoanele care fac obiectul procedurii;
  • Obligativitatea inregistrarii cu mijloace tehnice audio si punerea integrala la dispozitia apararii a declaratiilor suspectului sau inculpatului, sub sanctiunea excluderii acestor probe;
  • Controlul judiciar va putea fi dispus pe o perioada de cel mult 30 de zile si prelungit cu cel mult 160 de zile;
  • Justificarea arestarii preventive doar prin probe sau indicii temeinice – nu doar prin “suspiciuni rezonabile”;
  • Reducerea la un an a duratei urmaririi penale – pentru prevenirea tergiversarilor – nerespectarea acestui termen ducand automat la clasarea dosarului penal;
  • Excluderea obligatorie din dosarul de urmarire penala a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor interceptate si inregistrate, daca acestea nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii;
  • Obligatia procurorului ca, dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, sa il informeze in scris, in maximum 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre existenta respectivei masuri;
    Decizia din faza de apel nu va mai putea anula achitarea obtinuta in fondul cauzei, fara administrarea unor probe noi;
  • Adaugarea la cauzele revizuirii hotararilor judecatoresti definitive a situatiei in care judecatorul sau procurorul de caz a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata. Acest aspect creste foarte mult raspunderea C.S.M. care dispune acest tip de sanctiune.
  • Posibila adaugare la cauzele revizuirii hotararilor judecatoresti definitive a situatiilor in care acestea au fost pronuntate pe baza unor probe nelegale, (ex. interceptari facute de organe neabilitate la urmarirea penala, adica S.R.I., sau daca au fost administrate pe baza altor norme decat cele din procedura penala, gen protocoale). Ne referim la protocoale deoarece cele dezvaluite la presiunea insuportabila a societatii civile contin elemente antagonice fata de principiile care guverneaza un proces echitabil si anume:
    • punerea de catre S.R.I. la dispozitia Parchetului de date, informatii sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate in lucru, eludandu-se, astfel, cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului in cauzele penale,
    • punerea de catre S.R.I. la dispozitia Parchetului de informatii provenite din bazele de date la care are acces in virtutea protocoalelor incheiate cu alte institutii, relevandu-se astfel o alta modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedura penala,
    • raportarea de catre magistrati a modului in care au fost folosite in dosarele penale informatiile furnizate de S.R.I. – imixtiune total inacceptabila,
    • controlarea de catre S.R.I. a informatiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe in dosarul de urmarire penala, situatie in care orice proba in aparare a putut fi cenzurata sub pretextul protejarii securitatii statului, neexistand o verificare de catre o instanta a temeiniciei acestei suspiciuni,
    • substituirea traducatorului autorizat si a organului de urmarire penala de catre S.R.I., prin prestarea de catre acesta a serviciilor de traducere si/sau transcriere a interceptarilor, si chiar efectuarea expertizelor in cazul contestarii continutului inregistrarilor de catre partea interesata,
    • detinerea de catre S.R.I. a unor «evidente specifice» cu informatii colectate in realizarea interceptarilor, evidente care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denota ca S.R.I. colecta si pastra informatii rezultate din interceptari care puteau fi folosite eludand cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decat cele in care fusesera autorizate interceptarile, in contextul in care punerea in executare a interceptarilor era in mod clar efectuata doar de SRI, atat ca interceptare, cat si ca transcriere.
    • transmiterea de catre procurori catre S.R.I. a informatiilor privind cadre militare sau salariati civil ai SRI, aparent obtinute in dosarele penale instrumentate de acestia,
    • stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activitatile desfasurate de S.R.I. in cauze penale, dovada a faptului ca activitatea S.R.I. a fost asimilata celei de organ judiciar,

Ramane de vazut daca si care dintre modificarile succesive la Noul Cod de Procedura Penala vor deveni norme de procedura penala cu impact asupra diminuarii numarului victimelor abuzului judiciar, pentru ca, spune Avocatul Duma Simona: „Statului de drept i se interzice sa judece stramb, pentru a nu deveni chiar el un abuzator care provoaca victime ale sistemului”