La nivel planetar, cercetatorului american Stanley Coren de la Universitatea British Columbia a evaluat existenta a 525 de milioane de caini de companie, acest numar fiind in permanenta crestere, cu aproape 24% mai multi intr-un deceniu. In acelasi timp, studiile de piata, realizate in august 2015, arata ca vanzarile pentru mancarea animalelor de companie au fost de 28,6 de miliarde de dolari in 2014, iar pana in 2020 specialistii se asteapta ca acestea sa ajunga la 37,3 de miliarde de dolari.
Psihologii numesc dorinta obsesiva a oamenilor de a le oferi animalelor de companie trasaturi cat mai umane sau nevoia de a-i transforma in membri autentici ai familiei, drept antropomorfism, iar umanizarea animalelor de companie a devenit o afectiune din ce in ce mai raspandita si in Romania. “Oamenii le ofera cainilor si pisicilor cam tot ce se ofera fiintelor umane: de la nastere asistata, nume de botez, aniversari, cadouri de Craciun, somn in acelasi pat, inmormantari, pana la servicii psihologice pentru caini sau chiar servicii psihologice si pentru parintii animalului raposat… ca sa nu mai vorbim de imbracaminte, coafor, igiena personala, masaj sau yoga pentru caini. Unele persoane au identificat aceasta nevoie a oamenilor de a-si umaniza animalele de companie si au dezvoltat adevarate afaceri foarte profitabile, oferindu-le servicii care, de regula, sunt valabile doar fiintelor umane”, afirma psihologul Iuliana Fulas.
Antropomorfismul, un nou fenomen „la moda”
Chiar si in testul psihologic “Familia mea”, aplicat in cabinetele de psihologie, spune specialistul, in aproximativ 80% din cazuri apare si un animal de companie. “Am observat din ce in ce mai multe persoane care vorbesc despre caini si pisici ca si cum ar fi copilul lor. De cate ori nu ati auzit expresia Fetita mea e foarte jucausa si neastamparata, mi-a ros toata mobila? In acelasi timp, este destul de ingrijorator ca din ce in ce mai multi tineri prefera sa-si cumpere un animal de companie si refuza sa aiba un copil”, spune psihologul Iuliana Fulas. Totodata, specialistul afirma ca atribuirea trasaturilor umane, tendinta de a judeca comportamentul unei fiinte non-umane, dupa modelul uman, atribuindu-i un psihic, insusiri omenesti, a devenit cea mai noua afectiune in Romania si in toata lumea, si poarta numele de antropomorfism.
“Daca persoanele isi imbraca obsesiv cainele sau pisica cu rochite, pantalonasi, pantofi sau alte accesorii, din dorinta de a-l face cat mai uman, posibil sa sufere de antropomorfie si ar trebui sa consulte un psiholog. Cauzele principale pentru care devenim antropomorfici sunt egoismul si singuratatea sau chiar singuratatea in doi. De cele mai multe ori, teama de a nu fi respinsi, teama de esec in cuplu ne impinge sa alegem dragostea unui animal, care ne iubeste neconditionat, iar noi credem ca avem un control asupra lui, stiind ca niciodata nu ne va parasi”, explica psihologul Fulas. Acest tip de fobie (teama de a nu fi parasit), continua specialistul, impiedica relatiile cu ceilalti oameni, iar prin atribuirea animalelor de trasaturi umane, chiar cu agresivitate uneori, dorim sa detinem controlul asupra situatiei. “Ne dam seama ca acest asa-zis control ne depaseste atunci cand cainele nostru latra in miez de noapte si trezeste toti vecinii din bloc. Nu te poti supara pe un caine pentru ca acesta latra, spunandu-i ca e obrazic. Menirea lui este sa latre, iar problema este a omului ca nu il creste in mediul lui natural sau, in cel mai rau caz, ca nu-l dreseaza. Crescandu-l in casa, familia ta devine haita lui, iar el inca nu a inteles cine este stapanul haitei”, declara psihologul.
De ce este nenatural sa ne imbracam cainii?
Specialistul este de parere ca dorinta noastra de a-i schimba comportamentul de caine in cel uman este inutila, ca sa intelegem mai bine modul in care percepe cainele o haina, am putea sa-l comparam cu lupul, deoarece se trag din acelasi stramos. “In haita, lupii mai mari se aseaza deasupra celor mai slabi, pentru a-i domina, iar pe acelasi principiu intelege si animalul de companie actiunea noastra de a-l imbraca. Primul sau instinct, chiar daca noi credem ca domesticirea lui ii inhiba instinctele primare, va fi sa se scuture si sa dea jos hainele, pantofii si celelalte accesorii. Imbracandu-l, mai mult il stresam”, declara psihologul Iuliana Fulas.
Psiholog: “Trebuie sa intelegem ca, oricat de frumoase si inteligente sunt animalele de companie, nu pot suplini o fiinta umana”
Antropomorfismul ii determina pe oameni sa blocheze conexiunile reale cu alti oameni si sa deschida conexiuni aparent autentice cu fiintele non umane. Persoanelor care sufera de antropomorfism li s-a inoculat, in timp, ideea ca “oamenii sunt rai si nu merita nimic”, iar acestia prefera mai degraba sa creasca sau hraneasca un animal de companie decat un copil. “Bineinteles ca, din punct de vedere terapeutic, animalul de companie satisface una dintre nevoile noastre fundamentale: nevoia de a primi si de a oferi dragoste. Totusi, antropomorfismul ne face sa confundam nivelele de iubire, ne face sa punem pe acelasi palier dragostea pentru o fiinta umana si dragostea pentru o fiinta non umana sau chiar sa credem ca dragostea pentru animalul de companie este cea autentica. Oricat de minunate, frumoase si inteligente sunt animalele de companie, trebuie sa intelegem ca nu pot suplini o fiinta umana”, conchide psihologul Iuliana Fulas.