In 27 aprilie 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a acordat Romaniei termenul de sase luni pentru a oferi “un calendar precis pentru punerea in aplicare a masurilor generale”, pentru remedierea conditiilor de detentie, insa acest termen a expirat in noiembrie 2017, tara noastra urmand sa primeasca sanctiuni.
Motivul arhicunoscut si mediatizat, care a facut obiectul unor dezbateri aprinse si chiar demonstratii spectaculoase, a fost faptul ca in inchisorile din Romania conditiile de detentie incalca legile europene privind drepturile omului si indica o “deficienta structurala”, conform judecatorilor de la Strasbourg.
In hotararea Camerei din 27.04.2017 in cauza Rezmives si altii contra Romaniei (cererile nr. 61467/12, 39516/13, 48213/13 si 68191/13), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, in unanimitate: incalcarea articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Plangerea a fost introdusa de solicitantii Daniel Arpad Rezmives, Marius Mavroian, Laviniu Mosmonea si Iosif Gazsi, cetateni romani.
Rezmives, Mosmonea si Gazsi au fost detinuti in inchisorile Timisoara, Pelendava si Baia Mare, iar Mavroian, care a fost retinut in inchisoarea Focsani si eliberat la 13 ianuarie 2015, s-a plans in special de supraaglomerarea, lipsa de spatiu si conditiile de igiena scazute (prezenta sobolanilor, mucegaiul pe pereti etc.), accesul necorespunzator la dusuri si toalete, lipsa de lumina naturala, ventilatia slaba si calitatea nesatisfacatoare a echipamentului si alimentelor furnizate in penitenciarele in care fusesera sau erau inca retinuti.
Ca articolul 41 (satisfactie echitabila), instanta a decis ca Romania trebuie sa plateasca Rezmives si Gazsi cate 3.000 Euro fiecare, iar Mavroian si Mosmonea 5.000 Euro fiecare pentru prejudiciul moral. De asemenea, Romania a fost obligata sa plateasca lui Mosmonea 1.850 Euro pentru costuri si cheltuieli. In conformitate cu articolul 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant), instanta de judecata a constatat in special ca conditiile detentiei reclamantilor, luand in considerare si durata arestarii lor, le-au supus unor dificultati care depasesc nivelul inevitabil al suferintei inerente detentie.
In conformitate cu articolul 46 (forta obligatorie si executarea hotararilor), instanta a decis sa aplice procedura de judecata pilot, constatand ca situatia reclamantilor face parte dintr-o problema generala care provine dintr-o disfunctie structurala specifica sistemului penitenciar din Romania. Instanta a decis ca statul ar trebui sa introduca: (1) masuri de reducere a supraaglomerarii si de imbunatatire a conditiilor materiale de detentie; si (2) remedii (un remediu preventiv si un remediu compensatoriu specific).
Instanta a decis sa amane examinarea cererilor similare care nu fusesera inca comunicate Guvernului Romaniei si sa continue examinarea cererilor deja comunicate. In termen de sase luni de la data la care hotararea a devenit definitiva, guvernul roman a trebuit sa furnizeze, in cooperare cu Comitetul Ministrilor, un calendar precis pentru punerea in aplicare a masurilor generale.
Persoane condamnate in Romania sunt libere prin Europa, pentru ca autoritatile din Romania ignora termenul de 6 luni dat de CEDO
Ca o consecinta a acestei situatii, mai multe persoane condamnate definitiv in Romania, nu au putut fi extradate in tara lor de origine, intrucat instantele din mai multe tari europene (noi cunoastem cazuri in Marea Britanie, Italia, Franta si Spania) au apreciat ca exista un risc major de incalcare a Articolul 3 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in cazul predarii catre autoritatile romane.
“Cererile de punere in executare a mai multor mandate de arestare emise pe numele unor condamnati romani au fost respinse de autoritatile din Marea Britanie, Italia, Franta si Spania. Avocatii europeni din respectivele tari au solicitat suspendarea procedurilor de extradare si au solicitat de la Romania, pe langa mandatele de arestare, sa prezinte si garantiile necesare, respectiv modul in care persoanele incarcerate vor fi protejate de conditiile improprii din inchisori. Instanta din Anglia care a refuzat extradarea persoanei condamnate definitiv, ne-a aratat ca nu doar cetatenii trebuie sa respecte legea si sa fie sanctionati daca o incalca. Statul este primul care are obligatia respectarii regulilor de drept, a tratatelor si deciziilor europene. Autoritatile din Romania nu au inteles inca rolul eminamente educativ al sanctiunilor si au facut din pedeapsa o forma de tortura a condamnatului. Pana cand tara noastra nu va imbratisa aceste valori si drepturi ale lumii civilizate va fi mereu Cenusareasa justitiei din Europa”, declara avocatul Dumitru Maereanu.