Imbatranirea organismului aduce cu ea si durerile articulare. Genunchii nu mai au aceeasi mobilitate ca in tinerete, mai ales daca din stilul de viata au lipsit exercitiile fizice. Dar ce te faci cand incheieturile incep sa “scartaie” de la 40 de ani? E posibil sa ai artroza, afectiune tipica persoanelor varstnice, dar care apare tot mai des si in randul tinerilor. Pe termen lung, boala duce la distrugerea cartilajelor si la instabilitatea picioarelor pacientilor. Cum se trateaza, dar mai ales cum o putem evita aflam din interviul realizat de Gabriel Tudor cu doctorul Vlad Predescu, seful Sectiei Ortopedie si Traumatologie a Spitalului Euroclinic – Regina Maria.
Gabriel Tudor (Asociatia “Salveaza o inima”): In contextul schimbarilor repetate de vreme din ultimii ani, care apar la intervale tot mai mici, multi oameni au ajuns sa stie cu exactitate cand va fi urat afara, din cauza durerilor de articulatii, in special a celor de genunchi. Dincolo de abilitatea de a prognoza vremea se ascunde totusi o problema de sanatate. Despre ce este vorba?
Dr. Vlad Predescu: Intr-adevar, este o problema de sanatate. Afectiunea este cunoscuta sub numele de meteosensibilitate si in general este specifica pacientilor care au artroza sau diverse afectari ale articulatiilor. Ne putem gandi la pacienti care au suferit diverse traumatisme la nivelul genunchiului si uneori al soldului sau pacienti care au avut diverse interventii chirurgicale – fie sunt purtatori ai unui implant metalic, fie acesta a fost scos dar tot au o sensibilitate.
Ce inseamna, de fapt, artroza? Ce presupune aceasta afectiune?
Artroza presupune o deteriorare lenta a cartilajului articular, progresiva si, din pacate, ireversibila, daca pacientul nu se adreseaza medicului la timp. Prin aceasta deteriorare, cartilajul dispare incet-incet si apare uzura articulatiei. Se modifica mecanica articulara si apare un fenomen cunoscut popular ca “os pe os”. Practic, pacientul nu mai are deloc cartilaj si acesta este inlocuit cu un os complet erodat care prin miscare duce la durere.
Din ce cauza apare?
Sunt foarte multi factori. Daca ne gandim la varsta pacientilor, sigur ca pe masura ce imbatranim articulatiile noastre se degradeaza. Cartilajul articular este veriga slaba a organismului, la un moment dat acesta se deterioreaza si duce la aparitia artrozei. De cele mai multe ori exista o serie de factori favorizanti care, descoperiti la timp, pot schimba cursul acestei boli. Pe de o parte, sunt diverse traumatisme articulare din tinerete. Toata lumea isi aminteste de leziunile sau de rupturile de menisc, specifice sportivilor. La ora actuala, toata lumea face sport si poate sa isi rupa meniscul. De altfel, marea majoritate a tinerilor care se adreseaza serviciului nostru sunt oameni normali, care fac sport, au o activitate intensa si sufera de diverse afectiuni articulare, deci isi pot rupe meniscul. Odata rupt si netratat, acesta duce la degradarea cartilajului articular. O alta cauza ar fi ruptura ligamentelor. Dintre toate ne putem aminti de ligamentul incrucisat anterior, alta patologie zisa candva a fotbalistilor, dar care, de fapt, este a adultului tanar care face fotbal, schiaza, merge pe munte si care, in urma unor anumite traumatisme, reuseste sa isi rupa acest ligament. Initial, ruptura nu este foarte daunatoare, uneori poate trece neobservata sau poate fi neglijata. Pacientul isi revine si crede ca nu mai are nimic, dar ulterior consecintele legate de instabilitatea articulara duce la leziunea cartilajului, cand vorbim de 10, 15, 20 de ani de cand un genunchi nu mai functioneaza normal. Alte cauze ar fi legate de obezitate, care stim ca duce la degradarea articulatiilor. Marea majoritate a pacientilor supraponderali au kilograme in plus de multi ani de zile, iar acestea duc la degradarea articulatiei si la aparitia artrozei. Ne mai putem gandi la fracturi. Exista pacienti care au fracturi periarticulare, adica in jurul articulatiilor, cum ar fi fracturile de genunchi care, odata ce articulatia a fost lezata si cartilajul distrus, inevitabil vor ajunge la artroza. Si, nu in ultimul rand, ne putem gandi la pacienti cu o anumita predispozitie catre artroza. De exemplu cei cu picioarele cracanate sau “in paranteze” (genu varum) sau invers, in X (genu valgum). Aceasta tulburare statica duce la o incarcare excentrica a articulatiei, ceea ce provoaca erodarea ei. Unora li se spune ca au “genunchi de fotbalist”. Sunt acei genunchi mai micuti, la pacienti un pic mai cracanati, cu o mecanica anormala ce nu deranjeaza in tinerete, dar care ulterior peste 20-30 de ani vor avea artroza.
De regula, problemele articulatiilor sunt intalnite la persoanele in varsta. Le gasim si la tineri, in lipsa unor traumatisme?
La tineri incep sa fie din ce in ce mai frecvente, mai ales la grupa situata in jurul varstei de 40 de ani. Sunt cauzate in principal de sedentarism. Pacientii nu au facut niciun tip de miscare, stau pe scaun in jur de 8, 10, 12 ore si acesta este modul lor de viata, dupa care la un moment dat se trezesc brusc ca vor sa se apuce de sport. Acel moment duce la aparitia unor dureri articulare care, incet-incet, cu un program sportiv condus corect, dispar. O alta cauza la tineri ar putea fi durerile de boli reumatice, care si acestea sunt mai des intalnite si pot duce la dureri articulare.
Poate fi prevenita artroza? Conteaza cat de multa miscare facem sau ce regim alimentar avem?
Bineinteles! Sportul trebuie sa faca parte din viata noastra. Personal, pledez pentru sport la toate varstele, in functie de capacitatile fiecaruia. Miscarea este esentiala pentru prevenirea artrozei, a imbatranirii, pentru mentinerea unui tonus muscular si psihologic adecvat si pentru a evita kilogramele in plus, care ne fac atata rau.
Pe cine afecteaza mai des, pe femei sau pe barbati?
Statistica este in defavoarea femeilor. Ele sunt pe primul plan, mai ales la artroza legata de avansarea in varsta si de kilogramele in plus. Pe de alta parte, se observa o crestere a numarului de barbati care au avut traumatisme articulare in tinerete, asa-zise “sportive”, pe care le-au neglijat. De multe ori vin si spun: “Stiu ca am meniscul rupt!” sau “Mi s-a spus ca am ligamentul rupt, dar pe mine nu m-a interesat, ca n-am putut sa merg la medic, nu am avut timp…” si asa mai departe. Aceasta neglijare a unor leziuni articulare pe termen foarte lung duce la artroza.
Cum se trateaza?
E o intrebare foarte complicata pentru ca tratamentele sunt extrem de numeroase si de variate, ele depinzand de gradul artrozei. Una este sa vorbim de o artroza aflata la debut, alta e sa vorbim de o artroza care a distrus ireversibil intreaga articulatie si nu mai ai altceva de facut decat s-o protezezi. Mai trebuie sa luam in calcul varsta pacientului, gradul de activitate si ce se intampla acolo. La inceput avem tratamentul non-chirurgical, care se adreseaza artrozei incipiente. Pacientul trebuie sa slabeasca, primeste niste stimulente ale cartilajului articular, cateva antiinflamatoare si se recomanda modificarea stilului de viata in concordanta cu cat de mari sunt leziunile articulare. Ulterior, daca tratamentul conservator esueaza, se trece la tratamentul chirurgical. Si aici este o gama variata de interventii. La tineri incercam sa regeneram articulatia. Noi am introdus conceptul de “artroplastie biologica” sau de “genunchi biologic”, prin care incercam sa refacem toate structurile articulare distruse. Ma refer la regenerarea cartilajului cu ajutorul celulelor stem, la reconstructia ligamentului incrucisat anterior, evident prin artroscopie si nu prin tehnicile clasice, la sutura meniscului sau la inlocuirea lui cu un menisc artificial, pentru a corecta toate structurile deja afectate, in ideea de a intarzia degradarea genunchiului astfel incat pacientul sa nu ajunga la o artroza invalidanta la 50 de ani, pentru ca daca a ajuns la aceasta artroza invalidanta, raspunsul este unul singur: artroplastia sau protezarea genunchiului. Pentru celelalte grupe de varsta, cand persoanele sunt intr-un stadiu mai avansat si cand artroza a distrus ireversibil genunchiul, raspunsul este artroplastia cu proteza totala de genunchi, care inlocuieste toata aceasta articulatie distrusa in care “freaca os pe os” cu o articulatie noua de metal pe polietilena sau metal pe un plastic ce are forma si structura cartilajului articular.
Cat de eficiente sunt tratamentele pe baza de unguente, creme, cartilaj de rechin?
Ele pot fi eficiente numai la inceputul afectiunii. Asta inseamna la primele semne de artroza, cand cu putine unguente, inot, cu miscare si asa-zisul cartilaj de rechin poti pacali boala cativa ani. De retinut: cand se decide acest tratament, pacientul trebuie sa beneficieze de un consult ortopedic! Scopul nu este de a pune diagnosticul de artroza, ci de a depista daca exista factori favorizanti care pot fi tratati. Daca artroza ascunde o ruptura de menisc, ortopedul poate interveni artroscopic, sa rezolve meniscul si sa franeze artroza. Sau daca bolnavul are un genunchi nealiniat, anormal de la natura – acei genunchi strambi sau cracanati – el poate sa intervina cu o operatie de corectare a acestei diformitati si sa indrepte genunchiul, iar astfel se intarzie artroza.
Cum ne dam seama ca vorbim de o problema serioasa? Care sunt semnele care ne trimit la medic?
Primul semn care ar trebui sa ne alerteze este durerea la nivelul articulatiei, durere care apare nelegata de un traumatism imediat. Ulterior apare diminuarea mobilitatii articulare. Articulatia nu mai este flexibila, nu se mai indoaie asa cum ne asteptam si se indoaie din ce in ce mai putin. Apare reactia lichidiana, cunoscuta popular sub numele de “apa la genunchi”. Pacientul vede si simte ca are o articulatie dureroasa, tumefiata, marita ca volum comparabil cu cealalta si nu se mai misca asa cum s-a miscat odata.
Ce presupune protezarea si cat costa?
Din prisma serviciilor medicale private, fiecare serviciu are propriile tarife, iar acestea pot fi aflate de pacienti de la birourile de internari. Legat de costul interventiei chirurgicale de protezare la stat, trebuie sa stiti ca exista un program national de protezare. In limita fondurilor disponibile, casa de asigurari furnizeaza gratuit aceasta proteza tuturor spitalelor. Din pacate, in Romania, fondurile sunt intotdeauna insuficiente si se termina undeva spre jumatatea sau aproape de sfarsitul anului. Intr-un astfel de caz, pacientii sunt nevoiti sa astepte pana la alocarea de noi fonduri intre doua luni si un an, in functie de gravitatea bolii, tipul de proteza, serviciul in care se adreseaza si experienta serviciului respectiv.
Cat de performante sunt protezele de astazi?
Va pot spune ca in spitalul nostru (Euroclinic – Regina Maria) s-a introdus un concept revolutionar: proteza de genunchi personalizata. Presupune crearea unui model tridimensional al genunchiului degradat, cu ajutorul unei imagini de reconstructie prin RMN, apoi acest model este simulat pe un computer si, in functie de reperele anatomice si ceea ce masoara chirurgul, se construiesc instrumente dedicate pacientului respectiv. Acestea sunt realizate in Statele Unite pentru fiecare bolnav in parte, sunt trimise in tara si cu ajutorul lor noi implantam proteza de genunchi, ceea ce duce la o acuratete mult mai mare a actului chirurgical, pierderi sangvine mai mici, dureri post-operatorii mai mici si o supravietuire mult mai lunga a protezei.
Ce inseamna “o supravietuire mai lunga a protezei”? Cat poate sta un pacient cu o proteza buna?
Rezultatele protezarii, fie ca vorbim de sold, fie de genunchi, as spune ca depind de trei lucruri foarte importante: pacientul, tipul de proteza si chirurgul. Chirurgul trebuie sa isi faca treaba perfect. Proteza implantata trebuie sa fie o proteza de buna calitate si, nu in ultimul rand, alaturi de pacient sa fie si recuperatorul. Pacientul trebuie sa isi faca recuperarea si sa foloseasca proteza in conditii normale. Daca toate cele trei elemente – recuperarea cu proteza, chirurgul si pacientul – lucreaza impreuna, supravietuirea protezei este in jur de 15-20 de ani fara nicio problema. De asemenea, sunt numeroase supravietuiri de peste 20 de ani citate in literatura, ceea ce reprezinta un rezultat foarte bun.
Cat dureaza operatia si la cat timp dupa ea poate merge pacientul?
Operatia de protezare dureaza, in medie, o ora si jumatate in maini antrenate, iar pacientul este capabil sa se ridice din pat in 24-48 de ore si sa mearga in cadru, cu sprijin partial pe piciorul operat.
Artroza apare si la alte incheieturi. De exemplu, daca apare la sold, tratamentele sunt aceleasi?
La sold tratamentele minim-invazive sunt mult mai limitate, din pacate. Sa facem asa-numita “artroplastie biologica” este mult mai dificil. Este o articulatie profunda, care nu-ti permite sa o abordezi atat de simplu artroscopic. De regula, pacientii vin in stadii avansate si sanctiunea este intotdeauna chirurgicala prin protezarea soldului, fie ca vorbim de proteze cu ciment sau fara ciment.
Pentru ca tot vorbeam de probleme ale soldului, in urma cu ceva timp l-ati operat pe Cristian Radea, un tanar diagnosticat cu tetrapareza spastica. Cu ajutorul Asociatiei “Salveaza o inima”, Cristi a reusit sa stranga banii necesari pentru operatie. In ce a constat interventia si ce s-ar fi intamplat daca nu ar fi beneficiat de ea?
Imi amintesc foarte bine, e un caz care ne-a marcat foarte mult pe toti. Cristi a trecut printr-un accident tragic in urma caruia a ramas paralizat la 20 de ani. El a inceput un program de recuperare, dar marea problema a fost ca unul dintre solduri a fost extrem de afectat si a dezvoltat o osificare, o acumulare de calciu giganta, de aproximativ 30-40 de centimetri, care i-a blocat intregul sold. Practic, soldul era fixat in pozitie orizontala si Cristian nu se putea ridica sa stea in fund, la marginea patului, sau intr-un scaun cu rotile. Dupa ce a consultat diverse servicii de ortopedie care i-au pus indicatia de protezare, a venit si la noi pentru acelasi lucru. Noi insa am riscat si cred ca am facut bine. Am considerat ca extragerea acestei osificari reprezinta solutia, pentru ca daca am fi protezat acest sold, proteza ar fi fost nefunctionala deoarece aceasta platosa de os bloca practic piciorul si n-ar fi fost niciun rezultat. In urma unei chirurgii de anvergura, care a durat ore bune si s-a soldat cu o sangerare zdravana, am reusit si am excizat toata osificarea si am redat mobilitatea soldului. Mi-amintesc chipul lui Cristi si fericirea lui… Mi-a spus ca pentru prima oara, dupa cativa ani, reuseste sa stea in fund la marginea patului si intr-un scaun. Mi-am dat seama atunci cat de norocosi suntem noi, cei sanatosi, care nici nu apreciem ceea ce avem.
Unde va gasesc pacientii care au nevoie de ajutorul dumneavoastra?
Ma gasesc atat la Spitalul Euroclinic – Regina Maria, un spital privat unde imi desfasor cel putin jumatate din activitate, dar mai sunt si la Spitalul public “Sfantul Pantelimon”, unde sunt implicat si in activitatea didactica pentru antrenarea studentilor si a rezidentilor.
Vlad Predescu este medic primar in ortopedie si traumatologie la Spitalul Euroclinic si Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” din Capitala si Sef de Lucrari la Universitatea de Medicina “Carol Davila”. Este doctor in stiinte medicale, membru al Academiei Americane de Ortopedie si al Societatii Europene de Chirurgie a Genunchiului si Medicina Sportiva. S-a specializat in chirurgia artroscopica, chirurgia artroplastica primara de sold si genunchi, revizia protezei de sold si genunchi, traumatologie si medicina sportiva. Realizeaza anual intre 400 si 500 de interventii chirurgicale, in special endoprotezarea genunchiului si a soldului. Datorita experientei sale, doctorul Vlad Predescu a fost invitat ca speaker si moderator in cadrul unor cursuri internationale si locale, precum si in cadrul unor demonstratii de chirurgie live.